Aventura si CFR

Astazi a plecat bunicamea la Focsani dupa ce a stat saptamana trecuta la mine.

Trenul era la 14:55. Bun. Era vorba ca maicamea sa vina sa o duca cu masina la gara, sa o urce in tren si sa-si ia ramas bun. Planul asta nu ma includea si pe mine.

Ma suna maicamea pe la 14:35 :”Mai, ajut-o pe bunicata sa care bagajele si traverseaz-o ca vin eu direct de la bariera sa o iau.” Eu, zis si facut. In hainele de casa (pantaloni 3sferturi si tricou) si o bluza o ajut pe bunicamea.

Se face 14:40. Trenul e 14:55. Asteptam. Maicamea nu aparea.

Se face 14:45. Maicamea tot nu era. Repede, un taxiu si la gara.

La 14:50 eram aproape de gara. Taximetristul, cu un simt adevarat de orientare in spatiu ne duce frumos printre blocuri aproape de statie.

Pe la 14:53 bunicamea era cu tot cu bagaje in tren.

Acum, de ce puii mei nu rezolva Nichita panarama aia de bariera Dacia-Canta? Acolo se fac cozi imense care se dizolva in minim 30 min. Este asa de greu sa faca un pasaj asa cum este acolo la bariera veche?

Mi-a placut cum se uita lumea la mine. 😀

Eu in 3scurti, afara batea vantu. Eu injuram vremea si traficu de cacat, ei credeau ca am evadat de la Socola.

I love Iasi-York! 😀
Felicitari taximetristului! Fara el eram pierduti!

1 Comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.